Let me hear you scream – by Zaur

Let me hear you scream! Strigat de lupta, strigat de durere, indemn la o viata fara ingradiri, fara imagini trucate grosolan in care razboaiele se infatiseaza ca actiuni drepte, in care minciunile trec usor drept adevaruri, in care loviturile nedrepte asupra celor care pun intrebari si asteapta raspunsuri sunt demascate si acuzate de ceea ce ar trebui sa devina pacatul capital: ingradirea libertatii de expresie. Ce ramane dintr-un om care nu se poate exprima prin vorbire, prin scris, prin cantec, prin absolut tot ceea ce i-a fost oferit de natura-Dumnezeu? Ramane doar un amalgam de sange si carne, dar ceea ce unii nu vor si nu pot sa inteleaga este ca oamenii sunt mult mai mult de atat. Si felul in care ei aleg sa se exprime se numeste cultura.

In mod normal nu ai voie sa tipi, nu ai voie sa deranjezi, nu ai voie sa iesi din rand. Sa luam un exemplu de manifestare culturala, un concert de heavy metal, unde in heavy metal includ toate subgenurile aferente, pentru usurarea intelegerii. Vazut prin admirabilele perechi de ochelari de cal la moda acum si in general, un astfel de concert pare o demonstratie de forta a celor de pe scena, asimilati unor zei sau dictatori, care isi impun vointa asupra turmei imense de oameni care au venti special pentru ei acolo. Diferenta intre ei si cei care sunt obligati sa faca pe publicul iubitor care isi aduleaza seful, masculul alfa de la conducere, este ca pe ei nu ii obliga nimeni in afara de propriile lor gusturi si placeri. Ei nu isi slavesc conducatorii in detrimentul libertatii lor, din contra. Let me here you scream, Sa va aud tipand, precede o demonstratie de libertate de care se bucura atat cei de pe scena cat si cei din fata ei. Este o comuniune de forte, o imbinare perfecta intre arta si oameni, intre sunetele produse de instrumente si cele produse de pasiunea metalistului. Nu exista nici o diferenta intre trupe si spectatori, ei sunt doar participanti la ceea ce se numeste un concert live. Cei care nu inteleg acest lucru isi astupa urechile cu mainile si astfel refuza sa se auda chiar pe ei insisi, pentru ca este mai mult decat o muzica, este un urlet de libertate, este urletul copilului la nastere, este strigatul victorios al vanatorului, este geamatul de placere al orgasmului, este Big Bangul existentei celebrat asa cum stiu cei ce sunt heavy metal. Iar cei care refuza dreptul acestora de a celebra si de a se bucura de ceea ce inseamna viata pentru ei sunt, din lipsa de un termen mai bland, ucigasi. Bine, ucigasi ai libertatii de a fi, ca sa nu para ca exagerez. Cei care contesta dreptul unor oameni de a iubi un gen de muzica sunt cei care obisnuiesc sa ranjeasca atunci cand se mai aude de undeva ca rockul a murit. Cei care lovesc rockerii care fac headbanging la un concert – pentru cine nu stie, se numesc jandarmi – sau ii scot de la concert pentru ca au fost purtati doi metri pe brate – stage diving, nu sunt cu nimic mai prejos decat cei care violeaza o femeie pentru ca are o fusta scurta sau care ucid un tanar pentru ca s-au imbatat; cei care interzic o forma de exprimare corporala, si anume parul lung, in anumite medii institutionale, nu sunt cu nimic mai prejos decat cei care interzic persoanelor de culoare sa se angajeze in firma lor.

De ce nu au invatat oamenii in atatea mii de ani ca diversitatatea este vitala, macar luand exemplu de la natura? De ce s-au erijat in judecatori si au hotarat ce este bine si ce este rau? De ce se interzic manifestari inofensive muzicale pe cand razboaiele consuma enorm din bugetele tarilor? De ce este considerata o formatie de death metal prea agresiva si periculoasa pentru dezvoltarea mentala a tinerilor, cand stirile contin mai multa violenta decat in orice videoclip metal? Apropo, stirile prezinta fapte reale iar videoclipurile fictiune. De ce? Si, cea mai importanta intrebare, ce facem noi ca sa ne eliberam de cei care ne obliga sa purtam camasi de forta, pe cand ei, periculosi pentru ca sunt vazuti ca puternici, nefiind neaparat asa, sunt liberi sa faca ce vor cu noi? Orice constrangere este o moarte, pentru ca tu, ca om, esti o multitudine de ganduri, idei, simtiri, sentimente, pasiuni, si interzicerea oricareia dintre ele este un atac la fiinta ta. Let me here you scream!